• Manifesto

    Distrageri si alegeri

    Ideea nu e sa fii legat, ci ancorat, sa știi ca ai ceva care te tine într-un loc relativ stabil, ca știe cine ești și unde îți e locul și nu vei ajunge dus de curentul unei mari involburate. În sensul asta, o buturuga plutind în ocean e definiția libertății, însă e o libertate inselatoare: libertatea totala e o deriva, nu un drum coerent. E libera sa plutească în orice direcție, dar în egala măsură fără vreun sens. Nu uita ca liber înseamnă și gol, lipsit de orice conținut.

  • De zi cu zi

    Find The River/Naïvité

    Enorma melancolie pe care o strecoara Michael Stipe in interpretare e un amestec de speranta si resemnata mahnire, intr-un amestec greu de suportat, precum imaginea a doua trenuri care s-au intalnit in creierii noptii intr-o gara, un macaz le-a impins aiurea pe drumuri diferite, iar oamenii din capetele ultimelor vagoane privesc cu disperare luminile care se indeparteaza.

  • De zi cu zi

    Halfway Through

    Nici cel mai agil observator nu ar putea sa spuna, cu maxima certitudine, unde au fugit primele zile ale anului. Par sa se fi amestecat aiurea, intre bune intentii, uneori absurd exprimate sub forma de “new year, new me”, esecuri de etapa si nesimtite amanari. Amestecul dintre dorinta implacabila a lui Kelly Jones si ironia intepatoare a lui Tim Booth curge intre doi poli, pe cat de opusi, pe atat de alaturati, ca o imagine absurda a unui continuum care nu stii daca nu e doar perfect curbat; daca nu cumva, ura si iubirea sunt doi vecini despartiti de o pustietate intr-o parte si un simplu gard in cealalata. Dincolo…

  • De zi cu zi

    Montagne russe

    o seara petrecuta in unitatea de primiri urgente e o experienta suprarealista: toate felurile de oameni, cu toate felurile de probleme se intalnesc intr-o scena de neimaginat. Spatiul e prea mic, iar putinele scaune sunt impartite de pacienti in diverse stadii de agonie si apartinatori cu mine ingrijorate. In centru, din cand in cand, ambulantieri si medici de ambulanta imping targi; pe ele, o expozitie efemera de haluri in care te poate aduce viata.

  • De zi cu zi

    Seara in Atena

    E aproape miezul nopții, dar Atena nu pare a ști asta: sunt 26 de grade, iar pereții nesfârșitelor rânduri de clădiri albe răsufla încă un aer fierbinte. Pe străzi, lumea se plimba aiurea, în timp ce scuterele și motocicletele fac sa răsune tot cartierul.

  • De zi cu zi

    Coming back to life

    Pai, poate si asta e unul, un inceput, o reamintire ca, desi nu cu o floare se face primavara, fiecare floare poarta in ea samanta primaverii si a unei vremi mai bune. Si, nu strica sa meditezi la intelepciunea si nebunia florii care iese din bobocul ei protector, sperand sa ranjeasca la soare.

  • De zi cu zi

    We’ve all been changed/Praga

    Ne placem sa credem ca exista decizii care ne schimba viata si macar pentru acestea suntem mereu constienti si analitici. Totusi, un intelept ar putea sugera ca viata se desfasoara mai degraba in deciziile banale, ca una luata intre textele lui Kundera si lebedele de pe Vltava, zarite in videoclipul unei melodii minunate.

  • De zi cu zi

    Apusuri si rasarituri

    Cea mai buna camera foto e cea pe care o ai la tine si, similar, cea mai proasta e cea care e mereu in geanta. La fel, cele mai bune momente sunt cele pe care le simti si de care te bucuri cu toata fiinta ta, iar visele marete si planurile facute cu incrancenarea unei reusite atat de dorite, fara de care nu te imaginai tu sunt un drum insidos spre un rest de viata incarcat de regrete.

  • Manifesto

    Dark Necessities

    Cat e, de fapt, acoperirea unei nevoi pragmatice si cat e acoperirea unui gol? Cat e o lipsa de plenitudine pe care o simtim atat de intens incat incercam indaratnic si compulsiv sa o astupam cu lucruri, in speranta ca satisfactia data de o noua achizitie va mai estompa ecourile golului interior?