Manifesto

Conceptual posts

  • Manifesto

    Distrageri si alegeri

    Ideea nu e sa fii legat, ci ancorat, sa știi ca ai ceva care te tine într-un loc relativ stabil, ca știe cine ești și unde îți e locul și nu vei ajunge dus de curentul unei mari involburate. În sensul asta, o buturuga plutind în ocean e definiția libertății, însă e o libertate inselatoare: libertatea totala e o deriva, nu un drum coerent. E libera sa plutească în orice direcție, dar în egala măsură fără vreun sens. Nu uita ca liber înseamnă și gol, lipsit de orice conținut.

  • Manifesto

    Dark Necessities

    Cat e, de fapt, acoperirea unei nevoi pragmatice si cat e acoperirea unui gol? Cat e o lipsa de plenitudine pe care o simtim atat de intens incat incercam indaratnic si compulsiv sa o astupam cu lucruri, in speranta ca satisfactia data de o noua achizitie va mai estompa ecourile golului interior?

  • De zi cu zi,  Manifesto,  Muzica

    Bittersweet Symphony

    I’ll take you down the only road I’ve ever been, yeah, zice Richard Ashcroft in mijlocul unui restaurant decorat rustic, in care astepti gulasul in paine. Sunt lucruri care, resimtite prea des, duc la saturatie, precum melodia asta care-mi da trezirea in fiecare dimineata. Banuiesc ca la fel se intampla si cu oamenii, facand totul sa fie exact ca melodia: a bittersweet symphony. Repertoriul se schimba, iar din boxe, vioi, se aude Castle On The Hill, ceea ce e perfect potrivit pentru Praga. Asa se va numi si albumul de poze de aici, desi Bohemian Like You ar fi fost o denumire cel putin inspirata. Ma, tu ai un vers…

  • De zi cu zi,  Manifesto

    Q1

    Viata corporatista iti ce aminte ca au trecut primele 3 luni ale anului, iar melodia din casti spune RUN. Nu, nu in sensul de dig that hole, forget the sun, care sun te perpeleste bine in gradinile Vyšehrad-ului,  ci un run fara o tinta anume, asteptand mai nimic si incercand sa faci drumul, nu destinatia, un scop in sine. E mult haos si disperare in lunile care au trecut, dar e si sentimentul ca, in cele din urma, there’s nothing to hold you back. Nu down, pentru ca down e din plin, insa ideea de a fi oricat de nebun iti vine sa fii (si chiar sa fii!) e, cumva,…

  • Manifesto

    But not now, maybe later…

    ..spune Damien Rice in linistea camerei, iar vocea plansa a irlandezului aduce aminte de marete pierderi. Visurile copilariei, culesul de cine stie ce insecte intr-un parc cu verdeata sau alergatul in nestire, cu un zambet tamp pe fata, fara sa simti oboseala. Serios, va mai aduceti aminte momentele cand, copii fiind, alergati parca fara sfarsit si doar seara, la final, o usoara durere de picioare iti amintea ca te-ai zbantuit nitel? Intre timp, fuga a devenit mai scurta, respiratia mai grea si zilele parca-si taie insiduos din ore. “Chiar, tu nu mai scrii?” a venit intrebarea azi si mi-am spus ca da, am tot evitat sa fac asta recent, la…

  • Manifesto

    Intai

    A inceput un nou an si, parca fara s-o simti, a trecut deja prima zi. Pentru a nu pati la fel cu anul intreg, poate nu-i o idee rea sa stabilesti ce ai vrea de la el. Sfatuitori si strategii pentru a stabili cele mai SMART obiective exista cu sutele, asa ca nu e cazul sa reinventez roata, sa ne rezumam la cateva actiuni care merita facute acum si mereu, pentru ca 15 sa fie intr-adevar mai bun ca 14, 13, 12 si cei de inainte, macar in ceea ce priveste lucrurile care depind de noi. Pai, ce trebuie sa faci? E simplu, sa SPUI. Nu, nu sa spui o…

  • Manifesto,  Politice

    De ce la gratar si nu la vot? Mic tratat de cultura politica.

    Maine merg la…gratar. Da, la gratar, nu si la vot. “Cum ba?”, se ridica, vocala, constiinta populara. Asa, pur si simplu, e cea mai buna decizie de luat. Hai sa luam pe rand principalele intrebari pe care alegerea de maine le implica si sa vedem de ce astfel si nu altfel. 1. “Tu votezi, tu chiar indemnai lumea sa mearga la vot! Cum sa nu votezi?!” Da, e adevarat, indemnam (si sunt consecvent in asta!) lumea la vot…la alegerile la termen sau anticipate, dar nu si la referendum. Referendumul, desi e o ocazie de a-ti exprima un vot, nu e tocmai o alegere traditionala. In mod obisnuit, la un scrutin…

  • Manifesto

    Mars, maca-i-ai coada!

    Sunt nervos! Al dracu de nervos vazand tot tam-tam-ul facut pe seama adoptarii unei legi oarecum normale intr-o tara anormala. E, desigur, vorba despre legea privind eutanasierea cainilor vagabonzi. Spun oarecum normala, deoarece legea paseaza problema in gradina administratiilor locale, in loc sa reglementeze un mod de actiune unitar la nivel national. Ce nu inteleg ipocritii “activisti pentru protectia animalelor” (a se citi, doar a cainilor, ca de acolo iese banu’) e ca, libertatea unui om (sau a unui animal, de ce nu?) se termina acolo unde incepe libertatea celuilalt. Strada nu e a mea, nu e a ta si nu e a cainelui de la bloc, tocmai de aceea…

  • Manifesto

    Droguri usoare, constiinte grele

    Ohhh, cut the crap! Toata agitatia generata de miscarea pentru trecerea in ilegalitate a “drogurilor usoare” (zise droguri legale, alea care se gasesc in “magazine de vise”) trasneste a ipocrizie si/sau nestiinta! Daca tot ne-am pus pe suspendat si interzis, de ce sa nu interzicem si drogurile cu incidenta cea mai mare si care produc cele mai multe victime, distrugand complet sau marcand ireversibil atat consumatorii cat si familiile acestora: tutunul si alcoolul. Ajung infinit mai multi alcoolici decat pasionati de etnobotanice la urgente. Aaaa, nu convine? Alea nu-s droguri, sunt catalizatori ai socializarii, bag de seama. V-ati adus aminte de prohibitia americana? Ipocritilor! S-au umplut facebook-ul, ziarele si televiziunile…