-
Amintiri andaluze – partea a doua
Stand intr-un bar cu specific de bere artizanala si asteptand soarele sa apuna – pare a fi rezumatul unei lungi perioade, intinse parca pe niste ani. Te scuturi repede, insa, reamintindu-ti ca, de fapt, nimic nu sta pe loc dintr-un punct de vedere macar: cateva riduri fine, cearcanele mai adanci si amintirile invadand prezentul sunt martorii care confirma ceea ce un cliseu zicea – vremea, insa, nu ne iarta. Vremea e cea care te face sa apreciezi o nevazuta minune moderna: aerul conditionat, care face sauna andaluza sa para doar o poza de dincolo de fereastra. “O sa ne ajungem sa ne bronzam cu masca”, zici, amintindu-ti de nebunia vremurilor…
-
On top of the world
Cerul e de un albastru profund și sclipitor la 3550 de metri, iar urcarea cu telecabină pana la aceasta altitudine pare o ușoară fraudare: sau poate o fi normal ca, uneori, sa obții reușite cu un efort mai mic și n-ar trebui sa te simți vinovat pentru asta?
-
Amintirea unei plaje
Textul de mai jos a fost scris sub soarele inca arzator al Mediteranei, in 09.10.2016. Caldura din aer nu anticipa nimic din frigul iernii ce avea sa urmeze. La fel ca in orice, si in calatorit si explorat, jumatate din succes il da un singur lucru: sa incepi. Ratezi toate pozele pe care nu le faci, zice o vorba a fotografilor. Primul contact cu Costa del Sol, dupa apusul sublim vazut din avion, n-a fost neaparat la superlativ: aeroportul nu pare cel mai modern din lume, dar nu e nici vreun hangar, ca in Corfu sau Preveza, autobuzul care te duce in centru e ok, dar foarte similar cu cele…
