De zi cu zi

Posturi despre mai tot. Fara slefuire, fara stralucire, fara perdea.

  • De zi cu zi

    Find The River/Naïvité

    Enorma melancolie pe care o strecoara Michael Stipe in interpretare e un amestec de speranta si resemnata mahnire, intr-un amestec greu de suportat, precum imaginea a doua trenuri care s-au intalnit in creierii noptii intr-o gara, un macaz le-a impins aiurea pe drumuri diferite, iar oamenii din capetele ultimelor vagoane privesc cu disperare luminile care se indeparteaza.

  • De zi cu zi

    Halfway Through

    Nici cel mai agil observator nu ar putea sa spuna, cu maxima certitudine, unde au fugit primele zile ale anului. Par sa se fi amestecat aiurea, intre bune intentii, uneori absurd exprimate sub forma de “new year, new me”, esecuri de etapa si nesimtite amanari. Amestecul dintre dorinta implacabila a lui Kelly Jones si ironia intepatoare a lui Tim Booth curge intre doi poli, pe cat de opusi, pe atat de alaturati, ca o imagine absurda a unui continuum care nu stii daca nu e doar perfect curbat; daca nu cumva, ura si iubirea sunt doi vecini despartiti de o pustietate intr-o parte si un simplu gard in cealalata. Dincolo…

  • De zi cu zi

    Montagne russe

    o seara petrecuta in unitatea de primiri urgente e o experienta suprarealista: toate felurile de oameni, cu toate felurile de probleme se intalnesc intr-o scena de neimaginat. Spatiul e prea mic, iar putinele scaune sunt impartite de pacienti in diverse stadii de agonie si apartinatori cu mine ingrijorate. In centru, din cand in cand, ambulantieri si medici de ambulanta imping targi; pe ele, o expozitie efemera de haluri in care te poate aduce viata.

  • De zi cu zi

    Seara in Atena

    E aproape miezul nopții, dar Atena nu pare a ști asta: sunt 26 de grade, iar pereții nesfârșitelor rânduri de clădiri albe răsufla încă un aer fierbinte. Pe străzi, lumea se plimba aiurea, în timp ce scuterele și motocicletele fac sa răsune tot cartierul.

  • De zi cu zi

    Coming back to life

    Pai, poate si asta e unul, un inceput, o reamintire ca, desi nu cu o floare se face primavara, fiecare floare poarta in ea samanta primaverii si a unei vremi mai bune. Si, nu strica sa meditezi la intelepciunea si nebunia florii care iese din bobocul ei protector, sperand sa ranjeasca la soare.

  • De zi cu zi

    We’ve all been changed/Praga

    Ne placem sa credem ca exista decizii care ne schimba viata si macar pentru acestea suntem mereu constienti si analitici. Totusi, un intelept ar putea sugera ca viata se desfasoara mai degraba in deciziile banale, ca una luata intre textele lui Kundera si lebedele de pe Vltava, zarite in videoclipul unei melodii minunate.

  • De zi cu zi

    Apusuri si rasarituri

    Cea mai buna camera foto e cea pe care o ai la tine si, similar, cea mai proasta e cea care e mereu in geanta. La fel, cele mai bune momente sunt cele pe care le simti si de care te bucuri cu toata fiinta ta, iar visele marete si planurile facute cu incrancenarea unei reusite atat de dorite, fara de care nu te imaginai tu sunt un drum insidos spre un rest de viata incarcat de regrete.

  • De zi cu zi

    Amintiri andaluze – partea a treia

    Inchizi ochii si o pasareasca perfect saltareata cuprinde aerul din jur: spaniolii, joviali, isi spun povestile in timp ce oceanul se aude trandav in fundal. Iei nisipul in pumn si simti cum se scurge, pana ce doar cateva fire agatate iti gadila mana. Apa pare a fi plecat si mai departe fata de cand ai venit si spectacolul fluxului si al refluxului aminteste de un dans in doi, unul permitand celuilalt libertatea de a se redescoperi, apoi revenind imbratisati intr-o miscare continua. E cald, dar briza face totul tolerabil, in timp ce catedrala batranului oras sta nemiscata, mandra, pe fundalul unui camp de umbrele de soare unduind. Nisipul aruncat de…

  • De zi cu zi

    Amintiri andaluze – partea a doua

    Stand intr-un bar cu specific de bere artizanala si asteptand soarele sa apuna – pare a fi rezumatul unei lungi perioade, intinse parca pe niste ani. Te scuturi repede, insa, reamintindu-ti ca, de fapt, nimic nu sta pe loc dintr-un punct de vedere macar: cateva riduri fine, cearcanele mai adanci si amintirile invadand prezentul sunt martorii care confirma ceea ce un cliseu zicea – vremea, insa, nu ne iarta. Vremea e cea care te face sa apreciezi o nevazuta minune moderna: aerul conditionat, care face sauna andaluza sa para doar o poza de dincolo de fereastra. “O sa ne ajungem sa ne bronzam cu masca”, zici, amintindu-ti de nebunia vremurilor…

  • De zi cu zi

    Amintiri andaluze – partea I

    Privesti splendoarea din jur si inspiri cu nesat aerul caldut, in timp ce un baiat canta din vioara Photograph, apoi trece la Coldplay. Ai sta asa toata ziua, captand clipa prin toti porii insetati de minuni. Alegi ritmul tau. Inspiri. Expiri. Rule the world – vocea lui Chris Martin iti rasuna in prim planul umplut de vioara tipului si ceva din melancolia unica a unui moment irepetabil pluteste in aer. Mii de bucatele de gresie colorata, cu modelele lor delicate, compun imagini complexe; ca si noi, fiecare avand un sens si un fel al ei; fiecare completand o imagine care, cu doar o singura lipsa, nu ar mai fi la…