-
Amintiri andaluze – partea a doua
Stand intr-un bar cu specific de bere artizanala si asteptand soarele sa apuna – pare a fi rezumatul unei lungi perioade, intinse parca pe niste ani. Te scuturi repede, insa, reamintindu-ti ca, de fapt, nimic nu sta pe loc dintr-un punct de vedere macar: cateva riduri fine, cearcanele mai adanci si amintirile invadand prezentul sunt martorii care confirma ceea ce un cliseu zicea – vremea, insa, nu ne iarta. Vremea e cea care te face sa apreciezi o nevazuta minune moderna: aerul conditionat, care face sauna andaluza sa para doar o poza de dincolo de fereastra. “O sa ne ajungem sa ne bronzam cu masca”, zici, amintindu-ti de nebunia vremurilor…
-
Amintiri andaluze – partea I
Privesti splendoarea din jur si inspiri cu nesat aerul caldut, in timp ce un baiat canta din vioara Photograph, apoi trece la Coldplay. Ai sta asa toata ziua, captand clipa prin toti porii insetati de minuni. Alegi ritmul tau. Inspiri. Expiri. Rule the world – vocea lui Chris Martin iti rasuna in prim planul umplut de vioara tipului si ceva din melancolia unica a unui moment irepetabil pluteste in aer. Mii de bucatele de gresie colorata, cu modelele lor delicate, compun imagini complexe; ca si noi, fiecare avand un sens si un fel al ei; fiecare completand o imagine care, cu doar o singura lipsa, nu ar mai fi la…
