A Place To Crash
-
Distrageri si alegeri
Ideea nu e sa fii legat, ci ancorat, sa știi ca ai ceva care te tine într-un loc relativ stabil, ca știe cine ești și unde îți e locul și nu vei ajunge dus de curentul unei mari involburate. În sensul asta, o buturuga plutind în ocean e definiția libertății, însă e o libertate inselatoare: libertatea totala e o deriva, nu un drum coerent. E libera sa plutească în orice direcție, dar în egala măsură fără vreun sens. Nu uita ca liber înseamnă și gol, lipsit de orice conținut.
-
Dark Necessities
Cat e, de fapt, acoperirea unei nevoi pragmatice si cat e acoperirea unui gol? Cat e o lipsa de plenitudine pe care o simtim atat de intens incat incercam indaratnic si compulsiv sa o astupam cu lucruri, in speranta ca satisfactia data de o noua achizitie va mai estompa ecourile golului interior?
-
Sa scriem negru pe alb
Intregul incident arata cat de fragili si isterici am devenit ca populatie, incapabili sa ne imaginam si alte realitati decat cele din propriul creieras ingust, dreptul de a ne irita din nimic devenind un simbol al emanciparii, o falsa emblema a importantei individuale.
-
Not so strong
E o zi de sarbatoare. In magazine, colindele inunda deja magazinele, e ziua in care spiritul romanismului creste ipocrit in toate sufletele, iar “natie de kkt” devine “mandru ca sunt roman”. Drapelele flutura, ca o unica pata de culoare intr-o zi prea cenusie. E startul nerostit al celui mai ciudat sezon festiv din ultimele multe zeci de ani. “O situatie unica in istorie, am cautat in literatura de specialitate si nu exista nimic asemanator documentat”, imi spunea un psiholog intelept, pentru care am un respect profund. —- In boxe, refrenul melodiei se intreaba daca “is everybody going crazy” si intrebarea nu mai suna absurd, ci retoric. Raspunsul e atat de…
-
…for some small change
O mana invizibila parca te tine locului astazi, iar maine e mereu terenul unei himere ce ia forma reusitei. Cu totii ne intrebam: douazeci de ani mai tarziu, unde vom fi? Care din imaginile pe care le proiectam despre noi se vor adeveri si care va fi realitatea care, asemeni celei de azi pe care n-o intrezaream acum zece ani, ne va lua prin surprindere?
-
Unul din 108
E o zi fara nume, iar motanul tolanit de-a lungul partii stangi a corpului, cu capul asezat lenes pe abdomen. Pisicile simt procesele inflamatorii, imi amintesc, si o neliniste ciudata ma traverseaza, ca un fior venit de nicaieri. Maine voi avea mereu mai mult timp sau mai mult chef sau mai mult curaj sa fac o programare restanta. Fiecare lucru amanat, ar merita o voce a lui care sa iti spuna cand il alungi din gand: “ce e gresit la acum?”. …. E marti si, cu verva noului an si promisiunea din precedentul iti iei in serios rolul de pacient. Iei fisa si urci la salon, declamand zambaret: “la mine…
-
Bittersweet Symphony
I’ll take you down the only road I’ve ever been, yeah, zice Richard Ashcroft in mijlocul unui restaurant decorat rustic, in care astepti gulasul in paine. Sunt lucruri care, resimtite prea des, duc la saturatie, precum melodia asta care-mi da trezirea in fiecare dimineata. Banuiesc ca la fel se intampla si cu oamenii, facand totul sa fie exact ca melodia: a bittersweet symphony. Repertoriul se schimba, iar din boxe, vioi, se aude Castle On The Hill, ceea ce e perfect potrivit pentru Praga. Asa se va numi si albumul de poze de aici, desi Bohemian Like You ar fi fost o denumire cel putin inspirata. Ma, tu ai un vers…
-
Q1
Viata corporatista iti ce aminte ca au trecut primele 3 luni ale anului, iar melodia din casti spune RUN. Nu, nu in sensul de dig that hole, forget the sun, care sun te perpeleste bine in gradinile Vyšehrad-ului, ci un run fara o tinta anume, asteptand mai nimic si incercand sa faci drumul, nu destinatia, un scop in sine. E mult haos si disperare in lunile care au trecut, dar e si sentimentul ca, in cele din urma, there’s nothing to hold you back. Nu down, pentru ca down e din plin, insa ideea de a fi oricat de nebun iti vine sa fii (si chiar sa fii!) e, cumva,…
-
Amintirea unei plaje
Textul de mai jos a fost scris sub soarele inca arzator al Mediteranei, in 09.10.2016. Caldura din aer nu anticipa nimic din frigul iernii ce avea sa urmeze. La fel ca in orice, si in calatorit si explorat, jumatate din succes il da un singur lucru: sa incepi. Ratezi toate pozele pe care nu le faci, zice o vorba a fotografilor. Primul contact cu Costa del Sol, dupa apusul sublim vazut din avion, n-a fost neaparat la superlativ: aeroportul nu pare cel mai modern din lume, dar nu e nici vreun hangar, ca in Corfu sau Preveza, autobuzul care te duce in centru e ok, dar foarte similar cu cele…
-
My Favourite Clown
A fost o revelatie pentru mine cand am citit parerea lui Woody Allen despre existenta. E o revelatie paradoxala, pentru ca structura rationamentului lui e centrata in jurul ideii ca nu exista nicio structura. Haveil havulim hacoil haveil, desertaciunea desertaciunilor, toate sunt desertaciune. Would the sun still rise if there’s no one around?, se intreaba Finn Andrews de la The Veils. Ar conta? Ce ar fi circul fara spectatori? Here comes my favourite clown…realitatea e ca avem niste oameni favoriti care devin my favourite clown, te fac sa te simti mai putin singur si iti dau iluzia unui sens. We’re all broken – that’s how the light gets in, dar…
