Distrageri si alegeri

Ce mașina de spălat e mai buna? Ore de citit despre uscătoare de rufe, review-uri la cuptoare și plimbări printre rafturile magazinelor pentru a alege cea mai potrivita nuanta de parchet. Ia sa cer o părere! 

Atata agitație, atâtea distrageri, căutând sa cuprinzi cât e omenește posibil din complexitatea lumii din jur. O lume în care totul evoluează cu o viteza înnebunitoare, în care a încerca sa fii la curent cu evoluția în mai mult de o mana de domenii aduce aminte de imaginea unui câine fugind disperat după roata unei mașini în plină viteza, imposibil sa o ajungă. Cu asta în minte, zâmbești mai relaxat la gândul ca nu ai știut ca hota s-ar putea conecta prin Wi-Fi la plita, reglandu-si turația în funcție de puterea folosita la gătit. Comoditatea aducând complexitate. Imitation of life. 

Dar a te opri nu înseamnă doar a pierde contactul cu evoluția și rezolvarea unor probleme aproape superflue. Înseamnă și realizarea faptului ca singurul lucru care nu evoluează, ci rămâne mereu acolo, e însăși finitudinea a orice ai în jur. Toată agitația e un pansament pentru golul ametitor pe care ti-l aduce această realizare.

Ai vrea sa te scuturi de toti puricii captatori de atenție, de toate alegerile în definitiv prea puțin relevante și jocurile de putere sau discuțiile inutile și interminabile care îți ocupă mare parte din zi.

Ascultasem zilele trecute ultima melodie a celor de la om la luna, pe care am catalogat-o drept adolescentina pentru fixatia pentru libertate. Și pentru ca îmi doresc sa fiu mai puțin ipocrit decât media, știu ca asta e o considerație de-a dreptul amuzanta, venind din partea cuiva care încă își amintește cu drag cum fredona The Cave pe străzile madridului la 4 dimineata într-o primăvară timpurie, în privirile încurcate ale gunoierilor ieșiți la munca.

Dar libertatea de dragul libertății e și ea o amăgire, mai ceva ca orice distragere. A lăsa toate porțile deschise, a răspunde la orice provocare și a merge încotro te duce viata poate avea o doza de romantism și nebunie. Poate fi chiar vindecător sa admiri usuratatea pe care o simți atunci când tot ce ai sunt infinite posibilități și variante care ar putea fi alese, iar după o perioada lunga în care viata ți-a fost domnita de alt fel de haos sau de pierdere a sensului, a nu avea un sens prin proprie alegere poate părea o evoluție.

Dar e doar o desertaciune, o umplere cu nimic. 

 A fi potențial în atâtea locuri și atâtea povești, cu izul de libertate aferent, te face sa uiti ca sufletul și existenta nu-s extrase din fizica cuantica și ca pasul de la haosul libertății absolute la orice cu sens (sau la un scop care sa transceada existenta ta singulara) se face prin alegeri care îți limitează posibilitățile. Când renunti conștient la anumite posibilități de a fi cumva sau a face un lucru, definești cine ești cu adevărat. Alegerile și excluderile te formează. Stii cine esti si cine devii si prin ce accepti ca nu esti si nu vei fi. 

Ideea nu e sa fii legat, ci ancorat, sa știi ca ai ceva care te tine într-un loc relativ stabil, ca știe cine ești și unde îți e locul și nu vei ajunge dus de curentul unei mari involburate. 

În sensul asta, o buturuga plutind în ocean e definiția libertății, însă e o libertate inselatoare: libertatea totala e o deriva, nu un drum coerent. E libera sa plutească în orice direcție, dar în egala măsură fără vreun sens. 

Nu uita ca liber înseamnă și gol, lipsit de orice conținut.

Revenind la The cave și alegoria peșterii lui Platon, drumul ilustrat mai sus duce de la întunericul absolut la lumina absoluta, captivanta, dar inselatoare, ca libertatea de dragul libertății. Și apoi, pe măsură ce îți dai seama unde stai, alegerile care îți limitează conștient libertatea îți aduc contururile, umbrele și zonele strălucitoare care te fac cu adevărat cineva. 

E și momentul în care, poate într-o zi ploioasa de marți, ascultând finalul unei melodii care spune

Afraid to love
Afraid to lose
Afraid to start
Afraid to choose
Afraid to live
Afraid to die
Afraid to let the days slip by
Afraid you’ll change or stay the same
Afraid you’ll lose yourself again

Vei realiza ca doar ceea ce alegi sa faci conștient împotriva fricii sau a libertății tale te va defini. Ușor, ușor, (re)construiește-te!