Pace

Prin ochii impaienjeniti te pregatesti sa tragi in cel mai putin fastuos mod cortina asupra unui an complicat. Torsul motanului, brusc interesat de aplecarea ta asupra caietului, insoteste versurile unei melodii cat o revelatie.

“Ce-ar fi dac-ai începe și tu să te ierți?
Ce-ar fi dac-ai ști că nu ești singurul greșit?
Ce-ar fi dac-ai începe și tu să te ierți?
În sfârșit.”

Desi cu mine personal pandemia a fost blanda si cei dragi au fost feriti, e greu sa privesti la anul care sta sa se incheie fara ca un sentiment profund de pierdere sa nu iti stea in capul pieptului.

E o lume plina de eroi care doar au razbit. Iubit, trudit, faurit. Si gresit. O lume brodata de incertitudini, despartiri, regrete, descoperiri si invataminte. Ceva ce aduce obscen de mult cu un haos, iar tu esti chemat sa-i ordonezi sensul. Ca si tine, in jurul tau, fiinte deprinzand arta de a fi oameni, pe un drum nesigur si fara harta care sa te ghideze inspre negocierea unei paci, fie doar si cu tine.

Acest text se incheie, asemeni melodiei: “fa pace cu tine-n gand“. Tuturor celor care au iubit si pierdut oameni, vise, sperante sau locuri dragi:

Pace tie, cititorule!