cutremurul, presa si istrateii

“O sa-mi aduc masina la tine, acolo, la bloc”, imi spune bunica-miu si, vazand mirarea nedisimulata din priviri, continua: “au anuntat astia la televizor c-o sa fie cutremur acuma pe 25”.

Mirarea se transforma in stupoare, dar psihologul din mine invinge si arunca intrebarile clasice pentru lamurirea “afirmatiei fara origine specificata” (lost performatives): “Cine spune asta? De unde stiu ei?”

Privesc atent instalarea disonantei cognitive: “Nu stiu, dar nu am nimic de pierdut!”. Ma declar invins, cedand principiului psihologic conform caruia nu conteaza ce crede clientul si cat de veridica e aceasta credinta, daca-i face bine, s-o incurajam 🙂 Incercarea de a-mi expune opiniile despre Toader Victorin (nevoia de reclama, poate prind si ei o sponsorizare, poate mai cumpara vreunu` pagerele) se izbesc de-o atitudine refractara.

In Romania, tara europeana cu cel mai mare risc seismic, simpla evocare a cuvantului “cutremur” genereaza reactii dintre cele mai bizare si scoate la lumina credinte care mai de care mai gresite. Mai toti iau in ras exercitiile de alarmare, aproape nimeni n-are habar de regulile minime de protectie in locuinta sau la lucru, iar speranta ca cineva va face diferenta intre magnitudine si intensitate nu e doar desueta, ci idioata de-a dreptul. Spre comparatie, in Chile (astia-s aia cu 8,8 Mw-ul de anul asta), educatia antiseismica incepe in scoala primara, existand ore dedicate in fiecare scoala (cum avem noi abecedar, citire, artimetica, asa au aia “cum sa ne aparam cand pamantul incepe sa se miste”). Diferenta elementara e ca ei au inteles specificul situatiei si au decis sa-si educe populatia si sa construiasca bine. Urmarea: mai putin de 700 de morti si disparuti la un 8,8 Mw. De partea cealalta, Romania, unde multi cred ca “mai multe de 3-4 ne scapa de ala mare” si unde o buna parte din online asteapta cu sufletul la gura comentariile unora carora nu le-ar strica o verificare tehnica la Socola (salut, Ioan Istrate!).

Subiectul a revenit in atentia presei, care se comparta ca de obicei: o puzderie de ageamii scriind stiri bombastice. Mistificari grosolane, tampenii epocale la care nu stii daca sa te iei cu mainile de cap sau sa razi si eternul laitmotiv: confuzia intre magnitudine si intensitate (magnitudinea e o masura fizica, relativ obiectiva, fixa, indiferent de locul masurarii, se exprima in grade Richter – pe diversele scale de masura, in functie de modul de calcul: MD,ML, MGR, Mw. Intensitatea e perceptia efectelor miscarii, adica cat de tare ni se pare ca se misca, e variabila in functie de locul in care se face constatarea, nu masurarea!, se exprima pe Mercalli). Jurnalistilor nostri le scapa finetea asta, facand mereu varza din si asa slaba intelegere a privitorului. Asta, “cand vine cutremurul cel mare” si “Domnule profesor, cati oameni vor muri?” iti asigura o stire de succes. Nu credeti? Luati de aici: ageamiu de la Realitatea.net spunand ca vor muri 450 000 oameni si realitatea, comentata de cel care a realizat acel studiu, Dr. Ing. Emil-Sever Georgescu, director stiintific la URBAN-INCERC, directorul Centrului European pentru Reabilitatea Constructiilor aici (a se intelege ideea de metoda statistica si de abatere standard!) si aici.

E usor sa inlocuiesti o educatie si o opinie pertinenta cu o exagerare izvorata din nevoia de spectaculos si din prostia unuia care a facut jurnalismul “pe banca in Cesmegiu”, vorba lui Caragiale. Tupeul si lipsa unei culturi in domeniu sunt inlocuite sistematic de ignoranta si de tupeu, vezi primul link si prestatia “moderatoarei” de la A3. Despre nivelul precar al jurnalismului romanesc va voi mai spune alta data. Anyway, informatii ok si cat se poate de documentate se gasesc la www.cutremur.net.

Revenind la subiectul cutremure, IRSA si ce va fi, trebuie sa remarcam epic fail-ul lui Toader Victorin, care a anuntat producerea unui cutremur de 5,26 grade (cinci virgula douășșașe, vezi bine, nu 27, nu 25) undeva prin septembrie. Evident, singurul cutremur a venit mai tarziu decat intervalul anuntat cu surle si tobe de marele specialist si a avut o magnitudine mai mica. Asta si truismele de genul “se poate produce un cutremur de 4-5 grade in Vrancea in aceasta toamna” ar trebui sa fie puse la sectiunea umor involuntar. A spune ca in Vrancea se va petrece un cutremur de 4-5 grade in urmatoarele luni e ca si cum ai spune ca in primavara va ploua. Odds on sa se intample.

In cazul in care a ajuns cineva pana la finalul a ce am scris, l-am vazut aseara pe Mircea Radulian, director stiintific la INFP si unul dintre specialistii de renume mondial. Trecand peste evidenta nepricepere a moderatorului de la zeroTV, omul a explicat pentru intelegerea maselor ca nu are niciun motiv sa-si faca griji ca vom avea un cutremur distructiv curand, insa ca Vrancea va mai da seisme de magnitudini medii sau nitelus mai mari, dar ca nimeni nu poate sti locul, ora si magnitudinea unui cutremur, ca un cutremur mare, gen 77, 40, chiar 86 au precursori care nu au aparut pana acum si care, chiar daca si-ar face aparitia, ar trece luni, daca nu ani pana la producerea unuia mare, ca ar trebui sa insistam asupra educatiei, sa vedem cum putem reduce riscul, chestii de bun simt. Cu alte cuvinte, ignorantii pot sta linistiti, mai e mult pana le va cadea in cap biblioteca sau tabloul de deasupra patului.

Un articol interesant, via acelasi cutremur.net  expune problematica seismelor crustale din zona Rm. Sarat si legatura acestora cu cele subcrustale (adanci) din Vrancea. Din concluziile studiului:

The seismicity in the Râmnicu Sărat zone seems to be in connection with the seismicity in the Vrancea intermediate-depth domain. Thus, after the occurrence of an important earthquake in Vrancea zone, we can observe a growth of the seismic activity in the Râmnicu Sărat zone, due to reactivation of the local faults by the depth seismic movement produced in Vrancea zone.
Also, in many cases, the sequences in Râmnicu Sărat preceed by a few months the occurrence of larger shocks in the Vrancea subcrustal focus.

(Tugui  et al, Romanian Reports in Physics, Vol. 61, No. 2, P. 325–334, 2009)

Speculatie: avand in vedere ca recenta activitate crustala din zona Rm. Sarat nu a urmat vreun seism subcrustal vrancean, ramane de vazut cand va veni si cat de mare va fi urmatorul zvâc. Avand in vedere ca activitatea crustala n-a fost intensa, ar fi de asteptat un 5-5.5 pe undeva prin primavara. Linistitor?