Personale

Cuvantul personal e o himera. Nu poti fixa in timp nimic!

  • Personale

    Friends Will Be Friends

    In seara asta am beneficiat de o revedere pe care mi-o doream inca de anul trecut. Amintiri cu iz de liceu, cu rasete si ironii, cu inteligenta ascutita a lui Adi si cu rasul superior al lui Ilie. Cu povestile despre cum a fost in multele seri petrecute impreuna, in zilele nesfarsite sau in momentele iritant de lungi, ca o tura de stadion sub soarele arzator. Au trecut ani, vorba cantecului, iar primele riduri de pe fata, o verigheta crescuta parca nefiresc pe deget sau schimbarea obiectivelor au mai taiat din dinamismul si aerul desuet pe care-l respiram candva. Pana si accentul molcom al fostului brasovean pare sa se fi…

  • Older Chests,  Personale

    Cronica unei ipocrizii

    Motto: “When you are younger, man, you throw stones at the obvious targets. As I’ve gotten older, I’ve turned more on myself, and the hypocrisy that I’ve found in my own heart.” Bono, 2001 Constat cu o profunda neplacere ca se probeaza (yet again!) ceea ce ziceam candva despre ironia mea si despre faptul ca uneori cad si eu victima ironiei vietii. Ma simt ciudat sa ma vad facand acele greseli pentru care am acuzat si am judecat multa lume, prin prisma unei intransigente vecine cu obtuzia. However, I can’t help it. Pas cu pas, incalc toate credintele pe care le-am enuntat cu vehementa in anul precedent. Le-am acuzat iubirile,…

  • Older Chests,  Personale

    Mneatsa, tie :)

    Recitind blogul vechi imi vine in minte imaginea de final din cartea copilariei mele, cand personajul (ironic, poarta numele meu), se plimba pe nisipul plajei intorcandu-se mereu pe urmele lui, parca pentru a le adanci, a ramane in ele ca o dovada a existentei sale. Acum, dupa un an, nu-mi dau seama daca incerc sa recrosetez o viata sau doar fac aceleasi greseli, cautandu-le cu incapatanare. Iar ma incearca sentimentul ala de “I will lose myself on the way, one day”…m-am impacat cu trecutul, dar parca tot mai fac compromisuri cu prezentul, din cand in cand. Hai, domnule psiholog, beleste ochii si zi-mi tu, stie-tot, ce e? E o nevoie,…

  • Manifesto,  Older Chests,  Personale

    Zambeste!

    a mai trecut o zi. inca un pas. one step closer to knowing. Acest post este despre “a zambi”. Despre “a zambi” chiar si atunci cand ochii-ti sunt inecati in lacrimi, cand din grimasa hilara intiparita pe fata ca o brazda rebela pe un camp inflorit rasare zabetul. Cu el rasari si tu si cresti, imbratisand tot ce aveai, ce nu mai ai si ce-ai putut pastra. Le ei cu tine si pleci. Cumva, le vei cara pe toate: in brate, in spinare, in minte si in suflet. Si zambesti, pentru ca tocmai ai renascut. Printr-un zambet…just like that…poate ca asta era alta “Big Idea” care-si astepta un nume. De…

  • Older Chests,  Personale

    O zi frumoasa

    Se dedica lui Renato Azi a fost o zi excelenta. Mi-am propus sa pun pe “foaie” doar finalul ei, pentru mine si pentru unul dintre aceia pentru care as face orice. Am plecat de la gara cu The Ground Beneath Her Feet sunandu-mi in minte si, pentru un moment, am regasit o parte din mine pe care n-o mai vazusem de la inceputul verii. Mi-am adus aminte cat de mult am crescut, ce frumos e Stefanul noaptea, nepopulat, cand poti fi doar Tu cu Tine si cu Gandurile Tale. Am reconstientizat ca am invatat ca am timp pentru orice, am invatat sa nu mai trec pe langa si sa ma…

  • Older Chests,  Personale

    Blogul Vechi

    Mai jos, blogul vechi, asa cum a fost copiat de pe site-ul unde l-am scris la momentul respectiv. Toate datele sunt autentice. Rog a nu se compara “eu de acum” cu “eu de atunci” pentru ca am ramas in esenta aceeasi, doar ca “eu de acum” a mai evoluat putin. Every single day. Ziceam ca “eu de azi” sunt mai bun decat “eu de ieri” dar cu siguranta mai putin bun decat “eu de maine”, pentru ca maine voi invata inca ceva. Veti citi un colt de suflet, asa cum a fost el intre miresmele primaverii. Enjoy! blogul-vechi.doc

  • Older Chests,  Personale

    Freedom vs. Greed

    Stii ce-i hazliu? Ca mereu aflu lucruri noi care-mi aduc puncte noi de vedere..”intru” completarea unei perspective. Ca si cum ai agita un caleidoscop…mai stiti jucarioara aia, nu? šŸ™‚ Ei bine, recent am aflat ca am avut dreptate (involuntar) printr-o replica avuta acum ceva timp. Iar? Da, iar am avut dreptate. Imagineaza-ti o furnica-soldat, dar nu parte a unei colonii ci ea insasi o entitate. Ei bine, ea culege, construieste, gaseste motivatia si, in cele din urma, isi ridica palatul ei de nisip. Palatul mult visat. Un miriapod, o banala urechelnita ce ti se baga pe sub piele trece si antreneaza in urma-i caderea unui fir de nisip. Ca un…

  • Older Chests,  Personale

    Revenire

    Recunosc ca mi-a fost greu sa gasesc motivatia de a mai scrie si forta de a pune emotiile recente pe hartie. Incetul cu incetul incep sa-mi revin, acum cu “an improved formula”, un bagaj si mai mare de competente intr-ale trairilor…negative si pozitive, deopotriva. Ce poti spune atunci cand pierzi singura persoana care te-a iubit neconditionat vreodata? Ca ai fost cumva orb, ca ai cautat modele supreme in chipuri cioplite, nu? Da, e crunt sa-ti dai seama ca de fapt Grace a fost mereu langa tine, ca te-a tinut in brate si a spus rugaciunea de care ai avut nevoie in acel prim moment cand ai iesit cu adevarat in…

  • Older Chests,  Personale

    Ei hai! :)

    E, per total, un fair trade. E bine ca a iesit si ceva care nu depinde(a) de mine. Era si cazul. Multumesc! Pentru cei care cauta declansatorul: fair trades, de la ideea de trade din Wish You Were Here. Pentru prima data in ultimele zile nu vad un moment greu la orizont, ci unul prin care se poate trece mai usor decat as fi crezut. Quite nice! Recent am (re)descoperit niste oameni de care merita tinut. Merita si trebuie. De ce? Pentru ca asa am zis eu! (ca sa termin postul cu variatiuni si, totodata, un capitol, impreuna cu poza de mai sus, se dedica urmatorul post: 10 confesiuni )

  • Older Chests,  Personale

    fair trades

    “With U2, it’s songwriting by accident. That is really how we work. We find a mood. We find a moment. And then I’ve got to put it into words.” — Bono, 2001 Cam asa se ajunge la produsul final care, in cazul meu, se cheama explozie literara. Cu un mic amendament: respectivul mood ma gaseste pe mine, nu eu pe el, de aici si caracterul contrariant de fortuit ce se poate mirosi in ceea ce scriu. La fel cum miros si snobismul lexical din propozitia precedenta. Ma gandesc la ultimele trei luni nebune si ma gandesc unde-a fost fairness-ul. Daddy won’t let you weep, daddy won’t let you ache, stiu,…