De zi cu zi

Posturi despre mai tot. Fara slefuire, fara stralucire, fara perdea.

  • Matera
    De zi cu zi

    Din buza pesterii

    Celor care inca se intreaba daca sunt parte a problemei sau a solutiei, daca sunt buni sau rai, iarba de leac sau cucuta: DA! Cu siguranta sunteti toate acestea, uneori. Adesea. Alteori, poate reusiti sa fiti ca un vaccin: o mica doza de rau, imperceptibila, care poate stimula un bine autentic. Si, la randu-va, sa aveti puterea de a aprecia si binele si raul din cei care va ofera, constient sau nu, din cucuta sau iarba lor de leac. Uneori, din ambele in acelasi timp.

  • norii vazuti de sus
    De zi cu zi

    Zbor intarziat si semne

    Oare aici sa se termine acele semne? Sau, cine știe, o mica amânare sa fi pus pe neștiute viata pe un alt făgaș, ca un macaz care nici nu se simte. Maine, cu o bere și camera foto, privind în zare apusul de la Bunkers, e o perspectiva care îți dă entuziasm. Și, din nou, gândul ca avem nevoie de speranța unui maine ca de un drog al conștiinței, căruia nu ii putem rezista. 

  • De zi cu zi

    Seasons in one day

    Jocul luminii și ceata imprevizibila, rostogolind peste tine felurite anotimpuri, câte unul la fiecare sfert de ora. Un peisaj care te lasă mut, planuri suprapunandu-se, relevand minunății pana departe în zare, de unde Teide parca veghează intelegator.

  • De zi cu zi

    Redemption and songs

    Ca in multe momente, vântul mișcând palmierii, ciripeala spanioleasca din jur, ca un tril cantator, mirosul marii și pielea strângând-se ca un corset sarat pe tine, abuzata de soare, înscriu adânc amintiri în scoarța unui creier care nu doarme niciodată. 

  • Nisip in Gran Canaria
    De zi cu zi

    Mangaind Nisipul

    Astfel, mângâind nisipul plajei Barceloneta, gândul îți fuge aiurea în timp ce cu ochii urmărești pescărușii care se apropie, prea curioși. În aer e miros de iarba, iar cetățeanul vesel de la câțiva metri vorbește la telefon în timp ce trage tacticos din țigară. 

  • De zi cu zi

    A bit on the dark side

    Mai mult ca orice, mahneste profunzimea incorectitudinii, o grotesca ipocrizie a unui "o sa fie bine" și cum principii, declarații și atitudini se schimba: trestii bătute de vânt. Privind de la distanta, la scara mai mare, soarta face același lucru, malaxand la nesfârșit oameni și visuri. Uitându-te afara, zi după zi, vezi oamenii ca niște efemeride învârtindu-se absurd în jurul unei bile de foc.

  • De zi cu zi

    Pace

    E o lume plina de eroi care doar au razbit. Iubit, trudit, faurit. Si gresit. O lume brodata de incertitudini, despartiri, regrete, descoperiri si invataminte. Ceva ce aduce obscen de mult cu un haos, iar tu esti chemat sa-i ordonezi sensul. Ca si tine, in jurul tau, fiinte deprinzand arta de a fi oameni, pe un drum nesigur si fara harta care sa te ghideze inspre negocierea unei paci, fie doar si cu tine.

  • De zi cu zi

    On top of the world

    Cerul e de un albastru profund și sclipitor la 3550 de metri, iar urcarea cu telecabină pana la aceasta altitudine pare o ușoară fraudare: sau poate o fi normal ca, uneori, sa obții reușite cu un efort mai mic și n-ar trebui sa te simți vinovat pentru asta?

  • De zi cu zi

    Nu cel din urma

    07.10.2020 Garachico, Tenerife Se apropie ora penultimului apus în insula, cel puțin pe moment. Suna ciudat, nu? Suntem obișnuiți ca ultimul sa fie cel special, nu e loc de locuri secunde, de lucruri care aproape s-au întâmplat sau de jumătăți de reușite.  Știm deja, cei mai apreciați oameni sunt cei morți, iar cei mai vizitați se afla pe patul de moarte. În rest, puține lucruri par a atrage prin lipsa unicității. Și totuși, acest aproape apus într-un aproape final de vacanta, pe malul unei piscine naturale formate între munte si mare, aproape topografic și departe cultural de Africa, își are magia proprie. Vuietul valurilor izbindu-se furios de vestigiile ultimei erupții trăite…

  • De zi cu zi

    Ain’t this the sweetest thing?

    E aproape ora 10 și liniștea din jur e clătinata doar de valurile care se sparg ritmic de mal. Sahara e la 300 de kilometri, iar Europa e încă și mai departe. De aici, Insulele Capului Verde par tentant de accesibile. Ești în insula eternei primăveri, ceea ce, asemeni unei melodii de trista amintire (știți voi, aia cu tenerifeeee, cantat lasciv), indica un exotism incitant. "Cine merge în Tenerife s-a ajuns", credeai in urma cu ani, iar acum o vacanta aici e perfect accesibila, pare chiar naturala. Cum perspectivele se schimba cu trecerea anilor. Asemenea valurilor, pare-se ca vei răzbi din ce în ce mai departe. În aer e un…