Motto: poporul care nu invata din greselile istoriei este condamnat sa le repete

In urma cu niscai zile, Timisorenii au dat din nou dovada verticalitatii morale si spiritului liber. Poate sangele sarbesc, amestecat din plin cu vita romaneasca, poate apropierea de civilizatia vestica sa-i fi facut, de-a lungul timpului, cei mai sufletisti si intransigenti, singurii luminati dintre reprezentantii neamului denumit generic de Silviu Brucan “stupid people”.

Timisorenii urasc ipocrizia si detesta sa fie masa de manevra a unor descreierati, dar mai mult decat toate ii urasc pe comunisti. Ca in urma cu douazeci de ani, cu riscul contactului cu spray-urile lacrimogene si contondentele bate ale Jandarmeriei, timisorenii au pornit o noua revolutie: adevarata revolutie a bunului simt.

De ce?

Pentru ca e o ipocrizie crasa, sa vii tu, fiu de general de securitate, care a bagat oameni in temnita si sa semnezi vreun act, fie el si o chitanta, la Timisoara, mai ales in conditiile in care ai tropait cu nesimtire la condamnarea crimelor comunismului.
Iarasi, e o ipocrizie crasa atunci cand evoci “revolutia bunului simt” si inovarea clasei politice si faci o strutocamila socialist-liberala, doctrine ireversibil incompatibile atat teoretic cat mai ales practic si sa spui ca reprezinti o solutie.
E o ipocrizie crasa atunci cand sustii ca “invingem impreuna” si tu esti frate cu Patriciu, Voiculescu, Nastase, atunci cand te duci la Moscova pe furis si ii faci vizite nocturne lui Vantu, asemeni unei prostituate de lux. Nu cumva VA invingem impreuna?

Oricat s-ar zice, nici acum, nici in ’89, timisorenii nu au fost manipulati. Au fost primii care si-au pus pieptul in fata pentru a da un semnal. Semnalul libertatii. Semnalul ca putem construi singuri si putem reusi in orice, atunci cand vrem cu adevarat. Semnalul ca adormirea, ipocrizia, minciuna si tradarea comunista nu sunt bune. Pentru ca timisorenii stiu proverbul complet, nu doar prima lui parte. Acesta e: “capul plecat, sabia nu-l taie, dar cu umilinta lantul robiei-l incovoaie”!

Dincolo de toate idioteniile pe care le auzim la televizor, timisorenii au reactionat ostil dintr-un motiv foarte simplu: la 2o de ani dupa revolutie, (neo)comunistii au revenit fara rusine in piata si au cerut revenirea la putere. Deoarece timisorenii au simtit ca o alegere rosie si impotriva firii ar echivala cu un scuipat pe mormitele celor care, in ’89 au murit pentru a ne elibera de jugul comunist. Nu lasati jugul sa se intoarca!

Sa fim drepti! In ciuda incercarilor disperate ale lui Geoana de a-i arunca in carca lui Basescu pisica destramarii coalitiei PSD-PDL, realitatea e evidenta. Declariile neghioabe ale lui Nica nu au venit dintr-un moment de ratacire neuronala a social(ist)-democratului galatean ci dintr-o stratagema la fel de prosteasca precum si porecla sefului sau direct. Fostul ministru de interne este o persoana prea experimentata pentru a lovi cu copita galeata cu lapte altfel decat la comanda politica. Decizia de remaniere, desi e doar picatura care a umplut paharul, e cat se poate de logica: atunci cand declari ca guvernul din care faci parte se pregateste sa masluiasca alegeri, inseamna ca locul tau nu e in acea echipa, fie din incompatibilitate cu presupusele intentii, fie doar din apucatura prea putin inteligenta de a marca in mod intentionat un autogol in capitalul de imagine al echipei in care esti (inca) inrolat. Oriunde in lume, unde exista un minim bun simt, decizia ar fi fost aceeasi.

Acum, acest teatru politic se aseamana foarte bine unui meci de tenis. Coalitia ad-hoc (fortat spus, pentru ca scopul acesteia nu e sub nicio forma binele popular) a incercat sa-i ofere o minge dificila lui Basescu prin nominalizarea unui om extrem de competent si suficient de carismatic: Klaus Iohannis. Faptul ca nici macar duetul Geoana-Antonescu nu credea ca Basescu va fi pus cu spatele la zid si le va face jocul il dovedeste marea gafa facuta de cei doi: respingerea apriori, magareasca si ilogica a oricarei alte variante afara decat cea propusa de ei, mizand pe mrejele unei constitutii care le e evident potrivnica. Returul sefului statului a fost mult mai eficient, dovedind inca o data ca Basescu e dotat cu o inteligenta speculativa cum poate doar batranul comunist si prieten al minerilor sa fie. Nominalizarea lui Lucian Croitoru este la fel de competenta ca cea a primarului Sibiului, dar si la fel de lipsita de sorti de izbanda. Un astfel de raspuns este o interventie de tip win-win, oricat ar behai a paguba contracanditatii la presedintie. Basescu raspunde facand nimic si castigand (pentru moment) partida. Cuvantul englezesc pentru asta este stalling. Daca noul guvern al premierului desemnat este respins, interimarii raman in functie. Daca este acceptat, prim ministru devine o persoana buna si pentru tara, dar si pentru presedinte. Urmarea? Pentru a nu parea ridicoli, reprezentatii PNL si PSD sunt nevoiti sa continue in aceeasi nota, vanzand hilar pielea guvernului Iohannis din padure. Constitutional, e evident faptul ca Basescu poate respinge propunerea majoritatii parlamentare, afara de cazul cand aceasta e reprezentata printr-un singur partid!

In ciorba aceasta, ca mustele au cazut poate cei mai competenti din punct de vedere al interesului national: Iohannis si Croitoru. De ce? Pentru ca, omeneste, nu puteau refuza posibilitatea de a face cu adevarat ceva bun. Cea mai buna dovada o constituie declaratile stupide, opozitia fara esenta din spusele unora precum Orban. A refuza simpla ipoteza propusa, ca Lucian Croitoru sa devina prim ministru, fara a dori macar sa schimbi cateva cuvinte cu individul constituie o noua dovada de viţelism politic. Pretul e redus. Vacile si boii oricum vor vota cu ochii inchisi, in functie de culoarea politica, iar de foame vor rabda cu adevarat abia dupa alegeri. Asta in timp ce, desigur, cei pe care ii vedem la televizor o vor duce bine.

Apelul obsedant la constitutie, apelativele si jignirile repetate aruncate in loc de argumente de cei doi lideri ai inca opozitiei nu tin loc de fonduri, interventii sau ordonante. Incotro ar apuca, de acum problema cu adevarat majora le apartine. Iar cenusiul de afara se asorteaza alarmant cu maroul in care ne adancesc.

Fie situatia sa are inca multe resorturi care noua, celorlalti, ne scapa, fie Dan Voiculescu e cu adevarat prost. M-a inciudat identitatea care se face intre persoana Voiculescu si PC, ceea ce denota ca numitul partid e doar o grupare politica de conjunctura (nu ca n-am sti asta). Adicalte` cum tavarasi? L-au faultat cu dosarul, asa ca iese de la guvernare?
Logica mea e simpla: guvernare=cald si bine, pile si relatii, mediu propice si oportunitatea de a face un bine, daca vrei(indoi-m-as ca e cazul la PC). Opozitie=frecus, frecus, frecus.
In plus, Voiculescu are ganduri de motiune de cenzura. Big no no, batrane, daca ai “norocul” sa treaca, guvernul cade, deci Base` va pune de niscai alegeri anticipate…iar cu 2% din electorat nici in Parlament nu intri…nici tu, nici Oancea, nici Antena 1 cu muncitorii de acolo. Ergo, s-ar putea ca Gigi Becali sa-si vada visul implinit; doar zicea el “si Dan Voiculescu se uita”…nu?